Monny D Shine

 Toamna Explozie de culoare...Stupoare....Verdele ierbii   a dispărut... Mantia multicoloră a toamnei s-a așternut tăcută peste pădure, peste oraș și peste sufletul meu. - Maestre cum reușești să îmbraci toamna atât de frumos, fiecare frunză devine o floare iar sufletul   se umple de melancolie. Maestre, ce taine ascunzi în faldurile mantiei toamnei? - Întâia oară când i-am prins colțul mantiei, a fugit goală , înfrigurată și tristă.   Am alergat după ea, și din frunze i-am făcut veșmânt, i-a, promis ca voi impleti fiecare culoare cu o emoție, fiecare emoție cu o trăire. Mi-a zâmbit... Înveșmântată de sarbătoare , întâi cu nuanțe roșietice, galbene si portocalii , mai apoi in aurii și ruginii mi-a arătat ciclul vieții. Mi-a zis ca se pregatește de călătorie, că revine anul următor. Am rugat-o să îmi   arate trăirile omului în anotimpul ei. Cu gingășie mi-a șoptit ”Maestre... inima și starea Omului se schimbă o dată cu culorile. Viața vibrează la unison cu mi...

  Khaldoon of Jordan Partea 1 - Intalnirea L-am văzut prima dată într-un atelier de sculptură pe o străduţă veche din Viena.    M-a enervat înca din primele secunde. Totuşi am simţit că dincolo de iritarea mea, ceva ne leagă. La prima vedere l-am văzut arogant, sofisticat,iesit din tipare. Am vrut să plec însă   ceva m-a oprit,o curiozitate …o intui ție... îndemnându-mă sa îi dau o şansă. Cumva îl cunoşteam…s-au recunoșteam. Sufletul meu îl cunoștea… Cumva îl înţelegeam, deşi vorbea altfel. Privirea era severă, autoritară cu o sclipire jucăuşă greu de detectat.   M-a rugat sa îl întalnesc mai târziu. Mânată de curiozitate, am acceptat. Vroia să lucrăm împreună la un proiect de art ă. Câteva ore mai târziu m-a aşteptat cu un platou de brânză, pâine şi vin. Mi-a vorbit despre un vis a lui... o carte despre pâine! Îmi arătă câteva picturi și fotografii cu și despre pâine,   îmi spuse niște povești despre semnificația și simbolistica   împărțirii ...

KHALDOON OF JORDAN   Part 1- The meeting   I met him for the first time in a sculpture atelier in an old street in Vienna. He provoked and annoyed   me from the first seconds. However, I felt that beyond my irritation, something connected us. At first glance I saw him as arrogant, sophisticated and very unusual. I wanted to leave but something stopped me, a curiosity...an intuition... urging me to give him a chance. Somehow I knew him...we recognized each other on the soul level. My soul knew him... Somehow I understood him, although he spoke differently. The look was stern, authoritative with a playful twinkle hard to detect. I was very cautious ... He asked me to meet him later. I accepted. He wanted us to work together on a project. Later that afternoon he was waiting for me with a platter of cheese, bread and wine. He told me about a dream of his... a book about bread! He showed me some paintings and photos of and about bread, told me some stories about the ...